Peripetii in facultate! Sa fie sa nu fie?


Mai si cum am intrat eu asa pe poarta facultatii…..voiam sa ma intorc cand am vazut cladirea aia mare (pe care o mai vazusem si la inscriere), dar era tata in spatele mei si m-a prins de mana si mi-a zis „Tu de duci la facultate”. Si eu „Nu, nu nu” El „Ba daa”….Ok hai ca aberez, click pe continuare ca sa cititi ceea ce s-a intamplat cu adevarat.

Deschiderea dupa-masa? Ok, timp sa dorm pana tarziu, sa mananc sa dorm iar, cert e ca nu-mi bat capul. A doar deschiderea? Adica imi spun cat de misto sunt ei si ce universitate tare au si cum nu mai exista alti ca ei? Ok. Fara ore da? Cam asa au fost gandurile mele cu vreo saptamana inainte de deschiderea anului universitar 2015-2016. Si cum am descoperit eu cu chiu cu vai cand si cum o sa fie deschiderea, prima mea intrebare a fost „De ce dracu nu gasesc nici un grup de Facebook cu facultatea asta?” Apoi „Unde naiba sunt toti oamenii care merg la facultatea asta?”

In ziua cu pricina, joi 1 octombire 2015, mi-am luat geanta (habar nu am de ce am luat-o nu era ca si cum nu urma sa o car plina cu chestii tot anul, da na) la spinare, m-am imbracat frumos si am plecat cu tata la facultate. Da cu tata probleme gogule? A fost singura deschidere la care tata m-a lasat singura in multime, a participat in toata viata mea de elev. Serios ma uitam dupa un loc in sala aia mare si cand m-am intors tata disparuse…eram ca un catel pierdut in multime.

In fine, pana am ajuns in „sala mare” cauta loc de parcare….si cauta, si cauta….”Da-te jos si mergi incet pana la intrare in curte si ne intalnim acolo ca poate gasesc loc de parcare” Mi-a zis el. A parcat atat de aproape incat el m-a asteptat pe mine, si eu ma speriasem ca o sa fiu singurica pe acolo. Asa si acum? Pai hai dupa turma ca astia sigur merg unde trebuie. Si am ajuns in locul unde se tinea deschiderea, si cum am zis, am gasit un loc (a trebuit sa dau 2 tipi draguti la o parte ca sa ajung la el) si cand sa ma uit la tata, disparuse. Ce mai faci acum? Te amesteci in multime si speri ca va fi bine. 3 tipi in dreapta, 2 in stanga, o fata cu parinti in fata, habar nu am cine in spate. Ok si ce fac acum? Cum imi dau eu seama cine e anu 1′? Hai ma ca nu sunt proasta, ma bag in seama cu lumea, de ce sa nu o fac si acum. Si ce se intampla? Toti cei 3 din dreapta mea, anu’ 1. Surle si trambite yeeey. Le-am uitat fetele dupa ziua aia…Am refacut cunostinta cu tipul de langa mine eventual, dar cu ceilalti 2 nu stiu daca am avut ocazia sau nu.

Vine sa vorbeasca decanu, vine prodecanu, vine nu stiu care prof, nu stiu ce sefa de promotie, hai ca e bine. Se termina, si acum? Oraru. Cu tipul din dreapta, da ii stiam numele, l-am cautat pe facebook pana am inebunit ca l-am gasit la 2 luni dupa ce incepuse facultatea. Si am cautat avizierul de la noi de la facultate, gasit, inbulzeala, ce sa vezi eu si tipul, grupe diferite….meh ce tristete ca eu voiam acasa. El a zis ca mai sta, eu am plecat.

Si a inceput facultatea. In prima zi am cautat ca fraiera sala de am inebunit. Era asa ascunsa, incat m-am plimbat de 2 ori prin acelasi loc dar dupa colt nu am verificat sa vad ce mai e, evident ca era acolo unde nu m-am uitat. Cum am gasit-o? Pai am intrat un prof pe care l-am vazut pe acolo, care s-a dovedit ca era proful cu care aveam ora in ziua aia.

Prima zi, nu am prea apucat noi sa facem cunostinta si toate cele ca am avut cursuri si am fost mai mult toate grupele impreuna.

Aaa am uitat, cand te uiti pentru prima data la orar si vezi cam 2 ore din aceeasi materie pe saptamana si te uiti la nume si vezi persoane diferite de gandesti „Ce naiba?” Da, apoi aflii ca exista sansa sa faci cursul si seminarul cu aceeasi persoana, sau sa faci cu persoane diferite, nu stiu care e mai avantajos e ok si asa si asa din punctul meu de vedere.

Prima saptamana a trecut, am inceput sa ne cunoastem si am cunoscut cateva persoane cu care statam, ulterior am ramas cu ele si ma simt bine.

Alt lucru cu care te obisnuiesti dupa primul semestrul e faptul ca este „o materie un semestru”. Aici nu e pe tot anul ai aceleasi materii, ai sanse sa treci in sem 2 daca nu ai trecut in primul. Aici ai picat examenu, mergi in restanta. Asta e „cea mai draguta” chestie. Dupa fiecare semestru SESIUNE!!! Examen la fiecare materie, invatat alea alea, bacu’ e mic copil. Si daca „ai norocul” sa pici un examen (sau mai multe), nu te gandi „Hai ca mai am sanse in toamna”, mai ai, dar daca ajungi in toamna, trebuie sa scoti bistari, versizori, „cashiii”, pentru ca restantele se platesc la orice Universitate, sau am impresia ca prima e gratis si urmatoarele se platesc, in fine, nu vrei sa ajungi in toamna.

Acum, in prag de terminare a anului 1, ma rog sa scap si de sesiunea de final de an cu note mari si fara sa ma mai dau cu capul de pereti la fel de tare. „E frumos mai venim pe aici”, vorba unui coleg dupa prima zi.

Si chiar daca fac o facultate care, relativ, imi ofera mai multe oportunitati in caiera si de joburi dupa ce termin, eu inca ma intreb „Ce dracu’ fac cu viata mea?”

Economie…….cam cu asta se ocupa specializarea la care sunt, cifre, numere, calcule, 50 de mii de feluri de a calcula acelasi lucru la materii diferite, chestii de care habar nu aveam ca exista atat spun.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Peripetii in facultate! Sa fie sa nu fie?&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s